Scrisoare către Moș Crăciun

Draga Mosule, iti multumesc!

Multumesc ca aduci atata fericire in sufletele noastre prin darurile tale an de an. Cu totii te asteptam cuminti si iti marturisim in scrisori cele mai mari dorinte ale noastre. Unii cerem mai mult, altii mai putin…dar tu mereu incerci sa lasi sub brad cadouri, fie ele scumpe si voluminoase sau esente tari, in sticlute mici.

Mereu am gasit sub brad ce mi-am dorit, pentru ca am stiut ce sa cer. Chiar daca uneori erai mai sarac, nu m-ai uitat. Dar te rog sa nu-i uiti nici pe ceilalti oameni, chiar daca unii nu cred in tine, nu-i uita.

Tin minte ca acum vreo 10 ani am deschis fericita cadourile alaturi de familia mea, alaturi de taticul meu care era inca in viata, iar apoi ne-am asezat cu totii la masa de Craciun. Pe vremea aceea magazinul familiei, la bunici, inca functiona. Si in seara de Craciun au venit niste copii la usa magazinului sa cumpere niste napolitane, sa aiba ce pune pe masa de Craciun. Am inceput sa plang. Cum pot eu sa-mi doresc toate jucariile din lume cand alti copii nu au mancare sau poate nici un acoperis deasupra capului?

Bunicul ducea an de an oamenii din sat la manastire, bunica intindea o masa mare in magazin pentru toti cei care doreau sa vina la o masa calda, pregatea cele mai gustoase sarmale si cozonacul nostru preferat, puteam spune intr-adevar ca simtim atmosfera Craciunului.

Anii au trecut iar acum eu sunt un fel de ajutor al Mosului, el ma trimite sa cumpar unele cadouri pentru oamenii dragi mie. Agitatia si aglomeratia din magazine, din intreg orasul, ma oboseste. Totusi bucuria de a oferi cadouri imi umple sufletul.

Toata lumea e dispusa sa cheltuie cat mai multi bani pe lucruri materiale, dar aproape nimeni nu se gandeste ce cadou frumos ar fi un simplu telefon sau mesaj dat oamenilor cu care suntem poate certati sau pe care i-am suparat, o donatie fie ea cat de simbolica pentru o cauza nobila, o vizita la rudele sau prietenii pe care i-am neglijat sau uitat…atat de multe cadouri scumpe in adevaratul sens al cuvantului.

Nu va pot explica fericirea cu care ofer daruri muzicale, colindand in fiecare an la spectacole caritabile, cat de norocoasa ma simt ca pot lua parte la cladirea fericirii altor oameni.

Mosule, nu ma intelege gresit, dar de ce peste tot te vedem pe tine, la TV, pe internet, in vitrinele magazinelor, dar aproape nicaieri pe Cel care s-a nascut pentru a ne mantui? Pe Cel care este ADEVARATUL MOTIV pentru care sarbatorim Craciunul? Pe tine te iubim pentru ca ne aduci cadouri an de an, dar pe El ar trebui sa-L adoram pentru ca ne-a facut fiecaruia in parte cel mai mare cadou din cate au existat – VIATA.

Facem curat in case dar nu si in inimi. Asa ca te intreb, Mosule, meritam intr-adevar atatea cadouri pe cate cerem?

Voi lasa cadourile pe anul acesta la aprecierea ta. Imi doresc liniste si fericire alaturi de cei dragi, iar lumii ii doresc tot ce-mi doresc mie. Multumesc ca nu m-ai uitat!

Camelia